Demnitatea este o calitate a fiinţei umane, dar şi a popoarelor. În cazul unei persoane, ea presupune existenţa unei conştiinţe a propriei valori, dublată de modestie şi corelată cuconştiinţa valorii celorlalţi.Demnitatea umană este un criteriu de apreciere între oameni. Fiecare om îşi doreştedemnitate. Ea vine din propria fire, dar, desigur, şi de la alţi oameni. Ea vine din şi de la om, şi sereflectă în om. Schiller, adresîndu-se semenilor, nota: “Demnitatea umană e în mîinile voastre, păstraţi-o. Ea coboară o dată cu voi! Cu voi se va înălţa!”.Demnitatea umană trebuie să fie una pentru toţi. Omul faţă de Om trebuie să aratedemnitate. Însuşi omul trebuie să fie demn că e om.Demnitatea nu trebuie să depindă de culoare, sex, vîrstă, naţionalitate, post etc. Atîtoamenii „mari”, cît şi cei „mici”, trebuie să manifeste, demnitatea umană şi cea naţională.Aprecierile unor notorietăţi, specialişti, pot fi diferite, pe cînd demnitatea este una. Există,fireşte, oameni mai buni, dar şi mai răi, care nu pun preţ, ba chiar ignoră esenţa şi demnitateaomului. Cel care dispreţuieşte un alt om nu posedă o demnitate umană deplină. Sentimentuldemnităţii umane nu trebuie să depindă de împrejurări — nici de bogăţie, nici de provenienţăsocială, nici chiar de noroc. Ea trebuie să persiste mereu între oameni, ca un elementindispensabil oricărei societăţi.
Verified answer
Răspuns:
Demnitatea umana
Demnitatea este o calitate a fiinţei umane, dar şi a popoarelor. În cazul unei persoane, ea presupune existenţa unei conştiinţe a propriei valori, dublată de modestie şi corelată cuconştiinţa valorii celorlalţi.Demnitatea umană este un criteriu de apreciere între oameni. Fiecare om îşi doreştedemnitate. Ea vine din propria fire, dar, desigur, şi de la alţi oameni. Ea vine din şi de la om, şi sereflectă în om. Schiller, adresîndu-se semenilor, nota: “Demnitatea umană e în mîinile voastre, păstraţi-o. Ea coboară o dată cu voi! Cu voi se va înălţa!”.Demnitatea umană trebuie să fie una pentru toţi. Omul faţă de Om trebuie să aratedemnitate. Însuşi omul trebuie să fie demn că e om.Demnitatea nu trebuie să depindă de culoare, sex, vîrstă, naţionalitate, post etc. Atîtoamenii „mari”, cît şi cei „mici”, trebuie să manifeste, demnitatea umană şi cea naţională.Aprecierile unor notorietăţi, specialişti, pot fi diferite, pe cînd demnitatea este una. Există,fireşte, oameni mai buni, dar şi mai răi, care nu pun preţ, ba chiar ignoră esenţa şi demnitateaomului. Cel care dispreţuieşte un alt om nu posedă o demnitate umană deplină. Sentimentuldemnităţii umane nu trebuie să depindă de împrejurări — nici de bogăţie, nici de provenienţăsocială, nici chiar de noroc. Ea trebuie să persiste mereu între oameni, ca un elementindispensabil oricărei societăţi.