Pe drumuri de munte este o carte din 1912 de Calistrat Hogaș, un „jurnal” de călătorii prin Munții Neamțului. Considerată literatură de călătorie, cartea sa constituie doar prilejul unui jurnal spiritual în care autorul se confesează deliberat și își dezvăluie personalitatea, autoportretizându-se.
Autorul povestește ca hotărâră împreună cu un tovarăș, sublocotenent,sa străbată munții de la Piatra pana la Dorna. Au făcut bagajele potrivite pentru orice situație,erau încălțați cu opinci solide legate cu sfori peste coltunii de lână, iar capetele erau acoperite de o pălărie neagra cu boruri largi si un chipiu de uniforma pentru tovarășul sau și au plecat pe 6 iulie.
Au pornit la Almas, dar nu pe drumul principal, ci peste dealuri, pe poteci.Ajunsi acolo, au mers la schitul de maici,unde au mâncat și au rămas peste noapte.A doua zi de dinineata ,au plecat spre Horaita,având călăuză pe Maica Filofteia ,care nu i-a lăsat singuri de teama sa nu se piardă.
Seara au ajuns la mânăstirea Horaita ,unde au poposit,dar nu înainte de a vizita biserica .De aici, a doua zi de dinineata apuca spre Varatec.Padurea răcoroasă i-a însoțit ceva vreme ,după care soarele puternic i-a toropit.
La apa Cracaului își stamparara setea ,apoi a început a străbate de-a curmezișul un s-or de coline lutoase acoperite cu aluni ,mesteacăn și arini.
Admirând priveliștea, s-au apropiat de Varatec, unde au ajuns la asfințit.
Răspuns:
Pe drumuri de munte este o carte din 1912 de Calistrat Hogaș, un „jurnal” de călătorii prin Munții Neamțului. Considerată literatură de călătorie, cartea sa constituie doar prilejul unui jurnal spiritual în care autorul se confesează deliberat și își dezvăluie personalitatea, autoportretizându-se.
Autorul povestește ca hotărâră împreună cu un tovarăș, sublocotenent,sa străbată munții de la Piatra pana la Dorna. Au făcut bagajele potrivite pentru orice situație,erau încălțați cu opinci solide legate cu sfori peste coltunii de lână, iar capetele erau acoperite de o pălărie neagra cu boruri largi si un chipiu de uniforma pentru tovarășul sau și au plecat pe 6 iulie.
Au pornit la Almas, dar nu pe drumul principal, ci peste dealuri, pe poteci.Ajunsi acolo, au mers la schitul de maici,unde au mâncat și au rămas peste noapte.A doua zi de dinineata ,au plecat spre Horaita,având călăuză pe Maica Filofteia ,care nu i-a lăsat singuri de teama sa nu se piardă.
Seara au ajuns la mânăstirea Horaita ,unde au poposit,dar nu înainte de a vizita biserica .De aici, a doua zi de dinineata apuca spre Varatec.Padurea răcoroasă i-a însoțit ceva vreme ,după care soarele puternic i-a toropit.
La apa Cracaului își stamparara setea ,apoi a început a străbate de-a curmezișul un s-or de coline lutoase acoperite cu aluni ,mesteacăn și arini.
Admirând priveliștea, s-au apropiat de Varatec, unde au ajuns la asfințit.