„la început, familia n-a avut prea multă importanță pentru mine. încet, încet, mi-am dat seama ce rol aveam să-l joc. mi-am zis: „copilul tău, ce va ajunge-n viață, dacă nu-l ajuți ca să devină adult? se va pierde dacă-ți petreci timpul alergând dintr-o parte într-alta. îl lași să se piardă.” mi-am redus din angajamentele politice pentru a fi un pic mai prezent în viața de familie.”

„părinții mei? mereu îmi spun: fiind fată, nu poți ieși noaptea, trebuie să te ocupi d9e frații tăi mai mici.” (chantal, 15 ani)

„îmi ador părinții. ei m-au învățat rostul familiei.” (celine, 16 ani)

„înțelegerea dintre părinți și adolescenți se bazează pe afecțiune, pe comunicare, pe independența copiilor și pe simțul responsabilității lor. cauzele neînțelegerilor privesc rezultatele școlare, ieșirile seara, participarea la sarcinile casnice. unii tineri pleacă de acasă pentru că nu mai există comunicare între ei și părinții lor. au un singur vis: să se întoarcă la familie și să se explice, să se facă înțeleși.”