In primul rand, vei lua pătratele perfecte între care se afla respectivul radical. De exemplu:
6 se afla între pătratele perfecte 4 și 9. 6 > 4, e evident că √6 > √4. La fel e și cu 9, adică 6<9 => √6<√9.
Deci √4<√6<√9
=> 2<√6<3 ( √6 se afla între 2 și 3)
√x²=x, te gândești ce număr mai mare decât 2 și mai mic decât 3, la puterea a 2-a e 6.
Voi lua alt număr care sa nu fie pătrat perfect. De exemplu, √22. Voi lua pătratele perfecte intre care se găsește numărul 22, acestea fiind 16 și 25.
=> √16<√22<√25
4<√22<5 (√22 se afla între 4 și 5)
4<4,69<5 (√22=4,69 , l-am făcut cu calculatorul)
De cele mai multe ori în operațiile matematice nu vei scoate rădăcina pătrată reală dintr-un nr. care nu e pătrat perfect (doar la fizică, chimie...unde se folosește de obicei calculatorul). In matematica vei scoate doar factorul de sub radical.
Explicație pas cu pas:
In primul rand, vei lua pătratele perfecte între care se afla respectivul radical. De exemplu:
6 se afla între pătratele perfecte 4 și 9. 6 > 4, e evident că √6 > √4. La fel e și cu 9, adică 6<9 => √6<√9.
Deci √4<√6<√9
=> 2<√6<3 ( √6 se afla între 2 și 3)
√x²=x, te gândești ce număr mai mare decât 2 și mai mic decât 3, la puterea a 2-a e 6.
Voi lua alt număr care sa nu fie pătrat perfect. De exemplu, √22. Voi lua pătratele perfecte intre care se găsește numărul 22, acestea fiind 16 și 25.
=> √16<√22<√25
4<√22<5 (√22 se afla între 4 și 5)
4<4,69<5 (√22=4,69 , l-am făcut cu calculatorul)
De cele mai multe ori în operațiile matematice nu vei scoate rădăcina pătrată reală dintr-un nr. care nu e pătrat perfect (doar la fizică, chimie...unde se folosește de obicei calculatorul). In matematica vei scoate doar factorul de sub radical.