Răspuns:

Nu se mai da romanu din 1980 :)) dar hai ca te ajut :)

Explicație:

Ana Cumpanas, devenita apoi Anne Sage - "Femeia in rosu", eroina principala a romanului, este un personaj al carui portret este realizat din cadrele schitate de cei ce declara a o fi cunoscut in viata si din imaginile virtuale pe care le proiecteaza textul insusi. La granita intre non-fictiv (se aduc marturie texte ale epocii - relativizate apoi si ele, in maniera postmoderna) si joc pur al fanteziei, "femeia in rosu" este un personaj extrem de complex si tulburator de verosimil - cu toata verosimilitatea pe care i-o confera fictiunea. Am putea indrazni sa adaugam ca, alaturi de Spainita, Ana Cumpanas este unul dintre cele mai bine realizate si mai puternice personaje feminine din literatura noastra contemporana.

Mizand pe personalizarea personajului, urmata de o "demistificare" a fictiunii si mecanismelor ei, romanul ofera un personaj alcatuit din lumini si umbre, cu o evolutie spectaculoasa, contrapunctata de gesturi inexplicabile (aparent) - pe care le-ar putea motiva doar niste reactii ale insondabiluilui "etern feminin".

Femeia de la țară frumoasa si sanatoasa din Banat, care pleaca, impreuna cu nedoritul ei barbat care ii este si sot, spre "Lumea Noua" a Americii, apartine acelei vechi rase a taranilor banateni care, dupa cum apreciaza contele Nacu, simt in ea primejdia mortii (aici a razboiului iminent), asemeni unor pasari ale furtunii, si isi iau zborul spre alte meleaguri.

Instinctele sigure, de supravietuire, o ajuta sa-si gaseasca protectori puternici in lumea afacerilor (despre care "necurate" este putin spus) din Chicago. Devenita o tanara vaduva, frumoasa si bogata, Ana isi conduce afacerile cu mana ferma, de stapana, si stie sa se apere de primejdii cu agilitatea unei feline de prada. Prohibitia ii aduce prosperitate; abilitatea de a-si atrage protectia oamenilor lui Al Capone o face temuta. Sfarsitul epocii marilor gangsteri din Chicago nu aduce si prabusirea eroinei noastre.

Intoarcerea in tara, sfarsitul obscur si nefericit raman insa invaluite in

mister. Interviul realizat de Brunea-Fox prezinta femeia din Chicago -

inca frumoasa, puternica si stapana pe sine, cu nervi de otel si instincte

sigure; ea starneste admiratia reporterului.

Ipotezele fictiunii sporesc aura misterioasa si complexitatea personajului. Spaima in fata mortii violente, pe care o traieste la inmormantarea lui Dion O'Bannion, o face sa fuga departe de lumea din Chicago? A preferat sa se sacrifice lasandu-i fiului ei o mostenire sigura, neatinsa de trecutul tumultuos al mamei sale? Vulnerabilitatea femeii, atinsa nu de spaima mortii ci de aceea a imbatranirii, a determinat-o pe Ana sa accepte un partener pe care altadata il aruncase, pur si simplu, peste bordul unui vapor care este de lux.

Moartea eroinei este una la fel de misterioasa, iar autorii surprind foarte bine mecanismele oralitatii si memoriei colective ce dau nastere legendelor; moartea "femeii in rosu" nu poate fi una banala.

Complicele lui Al Capone si femeia care l-a predat pe Dillinger FBI-ului nu se putea stinge din viata pur si simplu, ca urmare a unei boli. Fantezia colectiva tese o serie de legende privitoare la razbunarea oamenilor lui Dillinger.

Dintr-un anume punct de vedere Ana Cumpanas - Anne Sage, seducatoarea si primejdioasa frumusete plecata candva din comuna Comlosu Mare din Banat, este, ca personaj, intruchiparea simbolica a fictiunii. "Punerea in abis" a de-fic-tionalizarii se realizeaza o data cu disectia cadavrului - rece, chirurgicala -realizata tocmai de cel ce o iubise candva in tinerete, copilul divin devenit un cinic medic legist.

Felul in care autorul isi trateaza propria creatie doreste sa trezeasca din mrejele fictiunii.

Este insa mult prea tarziu - chiar daca autorilor (Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, și Mircea Nedelciu) ai romanului nu s-a indragostit de propria fictiune, de propria creatie (asemeni lui Pygmalion),

Ana, frumoasa sirena-fictiune, si-a aruncat mrejele asupra cititorilor, pentru care versiunea legendelor este mult mai convingatoare decat aceea a disectiei.