Răspuns:În secolul al XX-lea are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele totalitare. In timpul primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult, dupa incheierea acestuia statul cauta să mentina controlul pentru solutionarea maarilor probleme cu caracter economic sau social.
În cele mai importante state democratice - Marea Britanie, Franta, S.U.A. - pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntau după razboi, electoratul a adus la putere partidele de dreapta: Partidul Conservator in Anglia, Blocul National in Franta, Partidul Republican in S.U.A. Acestea au promovat o politica economica de redresare dar cu efecte antisociale, ceea ce a dus la înmultirea actiunilor revendicative. Mai mult, in S.U.A. republicanii promoveaza o politica izolaţionistă in plan extern, protectionistă (pe plan economic) si puritană cu accente xenofobe pe plan intern). Aceste partide au dominat scena politică până la marea criză economică din 1929-1933.
Explicație:În Europa centrală si rasariteana prăbuşirea marilor imperii: german, austro-ungar si rus a fost urmata de aparitia unor state cu regimuri politice liberal – democratice. Consolidarea sistemului democratic depindea in aceste state de rezolvarea a două probleme cheie: cea agrara si cea constitutională. Noile state introduc, intre 1919-1921, legi care, cu mici diferente, prevăd desfiintarea marii proprietăţi in schimbul despagubirilor si redistribuirea pămantului catre tărani. In acelasi timp guvernele elaborează constitutii democratice. Gravitatea problemelor ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiile conducătorilor si lipsa de experienta a electoratului, au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale şi la concentrarea puterii in mainile executivului. In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai mult legat de personalitatea sefului statului: daca acesta respectă regulile constitutionale, regimul respectiv evoluează in sens democratic, cum a fost in Cehoslovacia. In schimb in alte state, ca de exemplu Polonia, solutia a fost spre autoritarism.
Răspuns:În secolul al XX-lea are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele totalitare. In timpul primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult, dupa incheierea acestuia statul cauta să mentina controlul pentru solutionarea maarilor probleme cu caracter economic sau social.
În cele mai importante state democratice - Marea Britanie, Franta, S.U.A. - pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntau după razboi, electoratul a adus la putere partidele de dreapta: Partidul Conservator in Anglia, Blocul National in Franta, Partidul Republican in S.U.A. Acestea au promovat o politica economica de redresare dar cu efecte antisociale, ceea ce a dus la înmultirea actiunilor revendicative. Mai mult, in S.U.A. republicanii promoveaza o politica izolaţionistă in plan extern, protectionistă (pe plan economic) si puritană cu accente xenofobe pe plan intern). Aceste partide au dominat scena politică până la marea criză economică din 1929-1933.
Explicație:În Europa centrală si rasariteana prăbuşirea marilor imperii: german, austro-ungar si rus a fost urmata de aparitia unor state cu regimuri politice liberal – democratice. Consolidarea sistemului democratic depindea in aceste state de rezolvarea a două probleme cheie: cea agrara si cea constitutională. Noile state introduc, intre 1919-1921, legi care, cu mici diferente, prevăd desfiintarea marii proprietăţi in schimbul despagubirilor si redistribuirea pămantului catre tărani. In acelasi timp guvernele elaborează constitutii democratice. Gravitatea problemelor ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiile conducătorilor si lipsa de experienta a electoratului, au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale şi la concentrarea puterii in mainile executivului. In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai mult legat de personalitatea sefului statului: daca acesta respectă regulile constitutionale, regimul respectiv evoluează in sens democratic, cum a fost in Cehoslovacia. In schimb in alte state, ca de exemplu Polonia, solutia a fost spre autoritarism.