Comentati poezia de "Cand amintirile" de Mihai Eminescu, in minimum 50 de cuvinte, evidentiind rolul verbelor la indicativ, gerunziu si conjunctiv. Plus tema poeziei, tipul de lirism, o figura de stil plus un argument si nivel prozodic
Când amintirile-n trecut
Încearcă să mă cheme,
Pe drumul lung şi cunoscu
Mai trec din vreme-n vreme.
Deasupra casei tale ies
Şi azi aceleaşi stele,
Ce-au luminat atât de des
Înduioşării mele.
Şi peste arbori răsfiraţi
Răsare blânda lună,
Ce ne găsea îmbrăţişaţi
Şoptindu-ne împreună.
(Mihai Eminescu "Cand amintirile)
More Questions From This User See All
Răspuns:
O sa incerc!
Creatie tipic liricii eminesciene, poazia are de fapt si titlul sugestiv, denotand melancolie. Este o poezie de dragoste sugerata de amintirile care revin din trecut in prezent, atunci cand dragostea dintre cei doi indragostiti era impartasita. Acum, folosind verbele la prezent, gerunziu sau conjunctiv, poetul evidentiaza de fapt iubirea romantica in simbioza cu natura si prezenta elementuui romantic in lirica eminesciana - luna ( martorul mut al intamplarilor din trecut)
Tristetea si melancolia prezenta pe tot parcursul poeziei, adauga dezamagirea fata de iubita care nu a stiut sau u s-a ridicat la nivelul filozofic al eului liric eminescian.
- figura de stil - arbori rasfirati; blanda luna ( epitete) amintirile-n trecut inceaca sa ma cheme - personificare
- elemente de prozodie - poezia este alcatuita din 4 versuri ( catrene), ritmul este iambic, rima este imbratisata , iar muzicalitatea versurilor, specifica lui Eminescu iti demonstreaza clar ca aceasta poezie este una de dragoste.
Explicație: